15

Najnowsza aktywność

3

Najnowsza aktywność

Ruptură, represiune, manipulare – Moldova în războiul narativ rusesc

Operațiunile rusești de influență în infosfera Moldovei (iulie 2025)

Iulie 2025 în spațiul informațional moldovenesc este o perioadă de intensificare a acțiunilor propagandistice rusești, care sunt desfășurate paralel pe multiple planuri: politic, cultural, religios, economic și psihologic. Punctul de referință pentru aceste acțiuni a devenit procesul electoral început. Numitorul lor comun rămâne subminarea încrederii în instituțiile statului, descurajarea societății de la integrarea europeană și legitimizarea alternativei politice proruse. Caracteristică pentru mesaje este strategia „dualismului narativ”: demonizarea Occidentului și a elitelor proeuropene, concomitent cu crearea Rusiei ca apărător natural al tradițiilor, suveranității și păcii. Principalele axe ale propagandei

  1. „Sandu și PAS sunt un regim autoritar”

Președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) de guvernământ sunt prezentați ca o structură represivă, care încalcă constituția și subordonează instituțiile statului intereselor proprii și străine. Narațiunile expun cazuri de persecuții împotriva liderilor politici de opoziție și a antreprenorilor, precum și acțiuni împotriva activiștilor proruși (între altele Evghenia Guțul și Ilan Șor). Imaginea „dictaturii Sandu” trebuie să lipsească autoritățile de legitimitatea democratică și să creeze condiții favorabile pentru mobilizarea opoziției.

  1. „Alegerile parlamentare vor fi falsificate”

Narațiunile se concentrează pe discreditarea Comisiei Electorale Centrale și a votului prin corespondență. Au apărut înregistrări manipulate (inclusiv deepfake cu Angelika Caraman), care trebuiau să confirme presupusa dependență a Comisiei de statele occidentale. Scopul este de a descuraja cetățenii de la participarea la alegeri și de a pregăti terenul pentru contestarea rezultatelor acestora.

  1. „Mitropolia Basarabiei este un instrument al Occidentului”

Mitropolia Basarabiei, independentă de Patriarhatul Moscovei, este prezentată ca un instrument al expansiunii Occidentului și a României, al cărui scop este impunerea de valori străine (între altele „programul LGBT”). Narațiunea combină firele religioase cu temerile culturale, creând Rusia ca unicul apărător al credinței și tradițiilor.

  1. „Protestele sunt o expresie a voinței națiunii”

Mitingurile de opoziție din Chișinău, Comrat și Vulcănești au fost prezentate ca o manifestare spontană a mâniei sociale împotriva guvernatorilor. Au fost ignorate dovezile privind finanțarea și organizarea protestelor de către actorii proruși. Acest mesaj trebuia să submineze legitimitatea autorităților și să normalizeze viziunea destabilizării politice.

  1. „Guvernul din Chișinău este rusofob”

Autoritățile Moldovei sunt acuzate de persecuții împotriva liderilor proruși și a cetățenilor de limbă rusă, între altele prin limitarea secțiilor de votare sau acțiunile justiției împotriva Evgheniei Guțul. În acest context Transnistria și Găgăuzia sunt prezentate ca victime ale represiunilor centrale. Narațiunea servește consolidării electoratului prorus și construirii separatismelor.

  1. „Occidentul va trage Moldova în război”

UE și SUA sunt definite ca forțe coloniale agresive, care vor să transforme Moldova într-un instrument antirus și o bază militară a NATO. Sursele Kremlinului subliniază, că integrarea europeană înseamnă militarizare și pierderea neutralității, pe când unicul garant al păcii rămâne Rusia.

  1. „Revizuirea istoriei este un atac asupra identității naționale”

Modificările în manualele școlare moldovenești sunt interpretate ca impunere a narațiunii antiruse și distrugerea memoriei istorice tradiționale. Declarațiile diplomaților ruși dau credibilitate acestei narațiuni, ceea ce servește întăririi fobiilor antioccidentale și subminării încrederii în instituțiile educaționale și în autorități.

  1. „Catastrofă economică și emigrație”

Plecarea masivă a moldovenilor în străinătate este prezentată ca dovadă a colapsului economic și a incompetenței autorităților. Emigrația este comparată cu deportările sovietice, ceea ce relativizează crimele URSS și discreditează cursul proeuropean.

  1. „PAS este corupt și nepotist”

Partidul de guvernământ este prezentat ca o clică familial-clientelară, care acționează în afara nevoilor societății. Narațiunea trebuie să alimenteze sentimentele antiguvernamentale și să slăbească autoritatea instituțiilor statului. Comentariu analitic Monitorizarea din iulie a infosferei moldovenești indică continuarea consolidării ecosistemului de dezinformare prorus. Narațiunile se întăresc reciproc, creând o imagine coerentă a unui stat slab, represiv și ghidat din exterior. În centrul mesajului rămâne delegitimizarea procesului electoral și subminarea încrederii în instituții.

Strategia Kremlinului față de Moldova se bazează pe patru piloni:

  • delegitimizarea autorităților și a instituțiilor statului,
  • exploatarea temerilor culturale și religioase,
  • construirea alternativei politice proruse,
  • alimentarea separatismelor și a polarizării sociale.

Mecanismul de bază este utilizarea emoțiilor negative (frica, mânia, sentimentul de nedreptate) în scopul slăbirii încrederii în cursul proeuropean și a celor pozitive (nostalgia, sentimentul de siguranță) pentru întărirea imaginii Rusiei ca apărător. În acest context, deosebit de îngrijorătoare este utilizarea tehnologiilor moderne de manipulare (deepfake) pentru discreditarea instituțiilor electorale.

Proiectul MUGA – Moldova: Publicația a fost creată pe baza monitorizării curente a mediului informațional din Moldova, realizată în cadrul proiectului MUGA – modulul II („Investigații digitale și analiza operațiunilor de influență pentru securitatea mediului informațional al societăților din Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia”). Proiectul este realizat de Fundația INFO OPS Polonia și DFRLab (Atlantic Council). Acțiunile sunt finanțate din bugetul statului în cadrul concursului Ministrului Afacerilor Externe al Republicii Polone „Diplomație publică 2024–2025 – dimensiune europeană și combaterea dezinformării”. Publicația exprimă doar punctele de vedere ale autorilor și nu poate fi asimilată cu poziția oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.