Moldova în războiul narativ rusesc (octombrie 2025)
Octombrie 2025 a adus menținerea intensității ridicate a operațiunilor informaționale rusești îndreptate împotriva Republicii Moldova. Obiectivul lor principal rămâne subminarea încrederii în autoritățile de la Chișinău, erodarea sprijinului pentru integrarea europeană și consolidarea convingerii că doar Rusia este garantul stabilității și al protecției valorilor tradiționale. Campania se înscrie într-un tipar regional mai amplu al Kremlinului, combinând teme antioccidentale, antiliberale și conservator-populiste.
Principalele axe ale propagandei
„Represiuni împotriva Găgăuziei și asuprirea minorităților”
Mass-media rusească și canalele de Telegram au acuzat autoritățile de la Chișinău de „atac asupra autonomiei” Găgăuziei și de persecuția bașcanei Evgheniei Guțul. Kremlinul a promovat teza conform căreia Occidentul impune lichidarea autoadministrării minorităților, prezentând Rusia drept apărătoarea drepturilor găgăuzilor.
„Stat disfuncțional aflat sub controlul Occidentului”
Propaganda a construit imaginea Moldovei ca „protectorat al Bruxellesului și al SUA”, în care instituțiile publice acționează „la ordinul donatorilor” precum USAID sau Fundația Soros. Narațiunea a urmărit să demonstreze pierderea suveranității și caracterul colonial al reformelor.
„Prăbușirea democrației și alegeri falsificate”
După alegerile parlamentare, au fost continuate mesajele despre „represiunile împotriva opoziției” și „falsificarea alegerilor”, deși misiunile OSCE/ODIHR și ENEMO au confirmat transparența acestora. Scopul a fost menținerea impresiei de haos și lipsă de legitimitate a noului guvern.
„Guvernul Sandu militarizează Moldova în detrimentul cetățenilor”
Igor Dodon și mass-media pro-rusă au prezentat Strategia Națională de Apărare 2025–2035 drept dovadă a „militarizării după modelul NATO”. StopFals.md a verificat aceste afirmații, indicând că cheltuielile pentru apărare reprezintă doar 0,65% din PIB, în timp ce alocațiile sociale cresc simultan.
„Pericolul războiului și transformarea țării într-o zonă de front”
Narațiunile despre „planurile NATO de a atrage Moldova în conflictul cu Rusia” au fost folosite pentru a stârni frica și pentru a promova neutralitatea. Mesajele au repetat schemele cunoscute din campaniile împotriva Georgiei și Armeniei.
„Rusia – apărătoarea tradițiilor și valorilor minorităților”
Kremlinul s-a folosit de simbolismul credinței, păcii și tradiției, prezentându-se drept garant al stabilității și valorilor conservatoare, în opoziție cu „Occidentul liberal”.
„Ipocrizia democrației europene”
Bruxelles-ul ar „închide ochii la represiunile Sandu”, iar Uniunea Europeană este prezentată drept „protector autoritar al PAS”. Scopul este subminarea credibilității instituțiilor europene.
„Declinul economic și moral al Occidentului”
Comparând „haosul UE” cu „stabilitatea rusă”, propaganda a alimentat sentimentele antieuropene, prezentând integrarea cu UE drept sursă de sărăcie și decadență morală.
„Cenzura și blocarea presei independente”
Închiderea portalului pro-rus Gagauznews a fost descrisă drept „represiune împotriva adevărului”. Această narațiune a servit apărării rețelelor propagandistice care operează sub pretextul libertății de exprimare.
„Persecutarea politicienilor pro-ruși”
Procesele Marinei Tauber și cazul Evgheniei Guțul au fost folosite pentru a construi mitul „victimei regimului occidental”. Tauber, condamnată la peste șapte ani de închisoare, a fugit în Rusia, ceea ce propaganda a prezentat drept „dovadă a persecuțiilor politice”.
„Eurasia – organizație patriotică, nu extremistă”
Acțiunile Serviciului de Informații și Securitate (SIS) împotriva organizației ruse „Eurasia” au fost prezentate ca „atac asupra libertății de exprimare”. Au fost omise constatările SIS privind legăturile Eurasiei cu Ilan Șor și finanțarea operațiunilor de destabilizare.
Comentariu analitic
Activitățile propagandistice ale Federației Ruse din octombrie confirmă continuarea strategiei destabilizatoare cu trei obiective-cheie: delegitimarea autorităților pro-europene, erodarea încrederii în UE și NATO, și menținerea Găgăuziei ca instrument de presiune politico-narativă.
Kremlinul utilizează consecvent motive emoționale – frica, nesiguranța, sentimentul de nedreptate al minorităților și nostalgia pentru „ordinea estică”. Dezinformarea privind „militarizarea statului” sau „alegerile falsificate” servește construirii imaginii guvernului ca unealtă a intereselor străine, iar Moldovei ca stat lipsit de suveranitate.
Operațiunile rusești combină acțiuni digitale, rețelice și psihologice cu tentative reale de destabilizare internă – de la campanii de dezinformare în rețelele sociale până la finanțarea rețelelor legate de Șor și organizația Eurasia. În rezultat, este consolidată imaginea Moldovei ca stat slab, divizat și dependent de Occident, ceea ce constituie fundamentul pe termen lung al operațiunilor de influență ruse în regiune.
Proiectul MUGA – Moldova
„Publicația a fost elaborată pe baza monitorizării curente a mediului informațional al Republicii Moldova, realizată în cadrul proiectului MUGA – modulul II („Investigații digitale și analiza operațiunilor de influență pentru securitatea mediului informațional al societăților din Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia”). Proiectul este implementat de Fundația INFO OPS Polska și DFRLab (Atlantic Council).
Activitățile sunt finanțate din bugetul de stat în cadrul concursului Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone „Diplomația publică 2024–2025 – dimensiunea europeană și combaterea dezinformării”. Publicația exprimă exclusiv opiniile autorilor și nu poate fi identificată cu poziția oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.”
