În Moldova are loc o luptă intensă pentru imaginația și emoțiile cetățenilor. Pe de o parte, se află cursul pro-european al autorităților de la Chișinău, care include aspirația de a aprofunda integrarea cu Uniunea Europeană și de a consolida cooperarea cu partenerii occidentali. Pe de altă parte, este vizibil efortul coordonat al mașinăriei de propagandă ruse, care încearcă să oprească acest proces prin subminarea încrederii în instituțiile statului, demonizarea Occidentului și prezentarea Rusiei ca fiind singura sursă reală de securitate și stabilitate.
În perioada analizată, adică în noiembrie 2025, canalele de știri rusești și pro-ruse, care funcționează atât în media tradițională, cât și în rețelele de socializare, influențează intens partea vorbitoare de limbă română a societății moldovenești. În centrul mesajului se află teza că Moldova a devenit o „colonie” a Occidentului, guvernată de „regimul Sandu”, care încalcă Constituția, persecută opoziția și conduce țara direct spre un război cu Rusia. Această imagine este completată de narațiuni despre pretinsa prăbușire a valorilor tradiționale, discriminarea locuitorilor vorbitori de limbă rusă și consecințele catastrofale ale „trădării” față de Moscova în sfera energetică și economică.
Acest tip de mesaj nu are un caracter haotic. Dimpotrivă, observăm o operațiune psihologică proiectată cu precizie și pe termen lung. Scopul său fundamental este oprirea procesului de integrare europeană a Moldovei, menținerea țării în orbita de influență a Kremlinului și crearea unui sentiment durabil că securitatea, prosperitatea și identitatea națională depind de menținerea unor relații cât mai strânse cu Rusia. În această viziune, Occidentul devine sinonim cu războiul, sărăcia, haosul și decadența morală, în timp ce Rusia este prezentată ca garant al „normalității” și apărător al celor asupriți.
Următorul raport situațional din mediul informațional al Moldovei din noiembrie 2025 prezintă liniile directoare ale operațiunilor de propagandă rusă și conține o analiză a obiectivelor psihologice și a impactului acestora asupra stării de spirit a societății.
Narațiuni propagandistice dominante la adresa Moldovei
„Regimul Sandu ca proiect autoritar al Occidentului” Autoritățile de la Chișinău sunt prezentate ca un „regim Sandu” marionetă, subordonat Bruxelles-ului și Washington-ului. Propaganda sugerează că președintele și guvernul încalcă Constituția, scot în afara legii opoziția și subordonează mass-media, iar orice opoziție față de această linie este reprimată brutal sub pretextul „luptei împotriva ingerinței ruse”. Astfel, opoziția față de stat trebuie percepută nu ca o revoltă politică, ci ca o datorie morală față de „adevăratul popor”.
„Integrarea în UE înseamnă pierderea suveranității și anexarea de către România” Procesul de aderare la Uniunea Europeană este legat de un pretins plan de „înghițire” a Moldovei de către România. Publicului i se servește imaginea lichidării statalității moldovenești, a romanizării forțate a societății și a ștergerii identității distincte. Integrarea europeană nu este arătată ca un proiect de modernizare, ci ca o amenințare mortală la adresa existenței țării.
„Neutralitatea Moldovei este distrusă, țara este atrasă în război cu Rusia” Mesajele rusești și pro-ruse prezintă fiecare pas spre strângerea cooperării militare cu statele occidentale ca parte a pregătirilor pentru deschiderea unui nou front împotriva Rusiei. Misiunile UE, exercițiile comune și inițiativele de modernizare sunt interpretate în această narațiune ca o dovadă că Moldova încetează să mai fie un stat neutru și se îndreaptă spre o participare directă la conflict. Potrivit propagandei, singura formă de „neutralitate adevărată” este orientarea pro-rusă, care ar garanta securitatea și stabilitatea. În consecință, orice decizie strategică a autorităților este legată de riscul de război, bombardamente și mobilizare, ceea ce are scopul de a induce frică și de a submina sprijinul social pentru integrarea europeană și cooperarea militară cu Occidentul.
„Transnistria ca victimă a agresiunii Chișinăului, Ucrainei și NATO” Transnistria este prezentată ca o cetate asediată, înconjurată de forțe ostile din Moldova, Ucraina și NATO. În mesaj apar viziuni despre „epurări” planificate, expulzări ale populației vorbitoare de limbă rusă și „genocid”, de care doar Rusia ar fi capabilă să apere eficient locuitorii regiunii. O astfel de narațiune construiește un sentiment de amenințare permanentă și justifică prezența militară rusă și pretențiile politice.
„Occidentul a adus Moldova la sărăcie și haos energetic” Prețurile ridicate la energie, inflația și dificultățile economice sunt prezentate ca o consecință directă a „trădării” față de Rusia și a supunerii față de „dictatul” structurilor europene și al Fondului Monetar Internațional. Propaganda idealizează perioada gazului rusesc ieftin ca o epocă de stabilitate și prosperitate, iar toate problemele actuale le atribuie cursului pro-occidental, dar niciodată agresiunii, șantajului energetic și presiunii exercitate de Moscova.
„Opoziția pro-rusă ca singura voce a poporului” Partidele și politicienii pro-ruși sunt descriși ca singurii reprezentanți autentici ai „adevăratului popor”. Procedurile judiciare, sancțiunile sau restricțiile împotriva lor sunt numite „vânătoare de vrăjitoare” inspirată de ambasadele occidentale. În consecință, toate acțiunile statului pentru securitate, inclusiv împotriva structurilor recunoscute ca instrumente de influență ale Kremlinului, sunt delegitimizate ca fiind o persecuție a opoziției.
„UE exportă în Moldova decadență și declinul valorilor” Integrarea europeană este asociată cu o pretinsă ofensivă a ideologiei LGBT, descompunerea familiei, declinul valorilor creștine și impunerea unor standarde „anti-normale”. În contrapartidă apare imaginea Rusiei ca apărător al ordinii tradiționale, al religiei și al „obiceiurilor sănătoase”. Această abordare are o importanță deosebită într-o societate în care identitatea religioasă și normele conservatoare joacă un rol important.
„Moldova ca un coridor pentru corupția și contrabanda ucraineană” Moldova este prezentată ca o bază logistică pentru interesele ilegale ale elitelor ucrainene, care ar folosi granița moldo-ucraineană pentru contrabandă și extorcări. O astfel de narațiune are scopul de a submina sensul solidarității cu Ucraina, de a slăbi sprijinul pentru politica pro-ucraineană a guvernului și de a consolida lozinci de genul „să închidem granițele” sau „să ne izolăm de acest război”.
„Limba și cultura rusă sunt discriminate de regimul rusofob” Limitarea influenței mass-mediei, instituțiilor sau simbolurilor rusești este prezentată ca un atac asupra drepturilor omului pentru locuitorii vorbitori de limbă rusă. Se pretinde că Moldova se transformă într-un stat naționalist, în care locul culturii ruse este luat de o „propagandă occidentală” agresivă. Acesta este un mesaj adresat cu precădere comunității vorbitoare de limbă rusă și locuitorilor din Transnistria.
„Războiul informațional al Occidentului justifică prăbușirea democrației în Moldova” Acțiunile autorităților împotriva canalelor rusești și a clonelor locale ale acestora sunt calificate drept o manifestare a „dictaturii cenzurii”. Potrivit propagandei, sub pretextul luptei împotriva dezinformării este distrus pluralismul media, sunt reduse la tăcere vocile incomode, iar democrația devine doar o fațadă. În consecință, sursele pro-ruse se pot prezenta ca fiind singurele mijloace de informare „independente” și „curajoase”.
Comentariu analitic: obiectivele psihologice ale propagandei ruse față de Moldova
Rețeaua narativelor descrise este subordonată unui singur obiectiv strategic, care este oprirea procesului de integrare europeană a Moldovei și menținerea influenței ruse în spațiul politic, economic și informațional al țării. Construcția inamicului intern, definit ca „regimul Sandu”, și a inamicilor externi, printre care se numără Uniunea Europeană, România, NATO și Ucraina, permite prezentarea Rusiei și a opoziției pro-ruse ca singurii actori capabili să asigure protecție și stabilitate. Acest tip de narațiune servește, de asemenea, la legitimarea acțiunilor destabilizatoare, care sunt prezentate ca o expresie a opoziției sociale autentice față de o putere pretins ilegală la Chișinău.
Întreaga configurație a mesajelor a fost proiectată într-un mod precis din punct de vedere psihologic. Scopul său este schimbarea modului în care cetățenii percep propriul stat, Occidentul și Rusia. Destinatarii trebuie să își piardă treptat încrederea în instituțiile statului, să definească Occidentul ca o sursă de amenințări și haos și să perceapă Rusia ca singurul garant al securității, stabilității și păstrării identității naționale. O astfel de presiune informațională are menirea de a crea un teren propice pentru acțiuni politice și sociale conforme cu interesele Kremlinului și de a slăbi sprijinul pentru reforme și integrarea europeană.
Eroziunea încrederii în autorități și instituțiile statului Narațiunea despre „regimul Sandu” ca proiect autoritar al Occidentului are scopul de a submina legitimitatea președintelui, a guvernului și a instituțiilor. Statul trebuie să înceteze să mai fie „al nostru” și să înceapă să fie văzut ca fiind impus din exterior. Opoziția față de instituțiile statului devine atunci nu doar un act politic, ci un gest moral justificat de apărare împotriva dominației străine.
Intimidarea societății cu viziunea războiului și a destrămării statului Temele despre distrugerea neutralității, atragerea Moldovei în război cu Rusia și amenințarea conflictului pentru Transnistria construiesc o frică existențială, printre altele, de bombardamente, mobilizare, haos, pierderea locuinței. Scopul este ca orice inițiativă care apropie Moldova de structurile occidentale să fie asociată automat cu războiul și să fie respinsă din reflex ca fiind „prea riscantă”.
Blocarea cursului pro-european prin frica legată de identitatea națională Sperietorile sub forma „anexării românești”, a romanizării și a lichidării statalității moldovenești declanșează frici identitare, cum ar fi teama de pierderea limbii, a culturii și a simbolurilor naționale. În loc să direcționeze neîncrederea către dominația rusă, propaganda o redirecționează către integrarea europeană, prezentată ca principala amenințare la adresa „moldovenismului”.
Mobilizarea și radicalizarea grupurilor pro-ruse din interiorul țării Narațiunile despre discriminarea locuitorilor vorbitori de limbă rusă, Transnistria „asediată” și Rusia ca singurul apărător construiesc identitatea unei minorități asediate și nedreptățite. O astfel de stare emoțională favorizează mobilizarea, protestele, nesupunerea față de autoritățile centrale, iar în cazuri extreme poate duce la acțiuni secesioniste sau violență politică.
Alimentarea nostalgiei și dependenței de Rusia în sfera economică Idealizarea perioadei gazului rusesc ieftin și legarea sărăciei actuale exclusiv de cursul pro-occidental au scopul de a provoca dorul după „vechea ordine”. Rusia apare ca garant al prețurilor stabile, al securității energetice și al predictibilității, în timp ce Occidentul este responsabil pentru scumpiri, datorii și haos. Acest lucru leagă psihologic sentimentul de prosperitate de direcția pro-rusă.
Legitimarea opoziției pro-ruse ca „adevărata voce a poporului” Opoziția pro-rusă se arată ca singura reprezentare onestă a „oamenilor simpli”, în timp ce autoritățile sunt o elită depravată condusă de interese străine. Această schemă „noi” contra „ei” întărește polarizarea, facilitează delegitimizarea instituțiilor și pregătește terenul pentru acceptarea sloganului că „răsturnarea regimului” este singura cale de a recâștiga suveranitatea.
Demonizarea reglementării mass-media ca „dictatură a cenzurii” Introducerea restricțiilor împotriva canalelor care răspândesc dezinformare este prezentată ca „prăbușirea democrației” și un atac la libertatea de exprimare. Astfel sunt inversate semnificațiile: apărarea spațiului informațional împotriva agresiunii devine represiune, iar canalele pro-ruse devin singurele mass-media „cu adevărat libere”. Acest lucru îngreunează recunoașterea de către societate a amenințărilor informaționale reale.
Exploatarea fricilor culturale și religioase Narațiunile despre „decadența UE”, ideologia LGBT și declinul valorilor lovesc într-o sferă deosebit de sensibilă a identității sociale. Integrarea cu Occidentul trebuie să fie asociată nu cu securitatea și dezvoltarea, ci cu descompunerea morală și amenințarea la adresa familiei. Rusia, opusă acestei imagini, devine apărătorul „normalității” și tradiției.
Subminarea solidarității cu Ucraina și diminuarea empatiei Tema Moldovei ca „coridor pentru corupția și contrabanda ucraineană” trezește sentimentul de a fi exploatat de vecin. Acest lucru reduce disponibilitatea pentru solidaritate cu Ucraina, îngreunează acceptarea costurilor legate de primirea refugiaților și sprijinirea țării atacate de Rusia.
Ca rezultat al acestei operațiuni psihologice, societatea moldovenească trebuie să ajungă la concluzia că: Vestul înseamnă război, sărăcie, pierderea identității și a libertății, iar Rusia înseamnă securitate, stabilitate și apărare împotriva „regimului” de la Chișinău și a dictatului străin. Această deplasare a direcției „naturale” a loialității și încrederii de la Chișinău și Bruxelles către Moscova și aliații săi locali este scopul fundamental al propagandei ruse.
Moldova ca câmp de luptă pentru percepție și loialitate
Mediul informațional al Moldovei rămâne unul dintre domeniile cheie de confruntare între proiectul european și politica neo-imperială a Kremlinului. Propaganda rusă nu acționează ruptă de realitate, ci exploatează cu abilitate problemele sociale, economice și energetice reale, precum și fricile istorice, tensiunile identitare și diviziunile interne. Datorită acestui fapt, narațiunile sale se înrădăcinează ușor în dezbaterea publică, deoarece oferă răspunsuri simple la întrebări complexe, indică vinovați clari și promit revenirea la un trecut pretins stabil.
Monitorizarea sistematică a acestor mesaje și înțelegerea psihologiei lor este o condiție necesară pentru planificarea unui răspuns strategic și comunicațional eficient. Esența unui astfel de răspuns nu este doar reacționarea la informații false individuale, ci demontarea întregilor construcții narative prin arătarea modului în care au fost construite, ce scop servesc și ce consecințe pot avea pentru securitatea statului.
Miza acestei confruntări rămâne nu doar direcția politicii externe a Moldovei, ci și coeziunea socială, încrederea în instituții și reziliența la viitoarele acțiuni destabilizatoare. Dacă imaginea Occidentului ca sursă de război și haos și a Rusiei ca singurul garant al securității se va consolida în conștiința unei părți semnificative a cetățenilor, fiecare criză ulterioară, indiferent dacă va avea caracter energetic, politic sau legat de securitate, va deveni un instrument de consolidare a influenței Kremlinului.
Raportul situațional din noiembrie 2025 arată că Moldova se află sub o presiune propagandistică puternică, multi-vectorială. Răspunsul la această provocare necesită nu doar acțiuni de stat, ci și participarea conștientă a mass-mediei, a organizațiilor neguvernamentale și a partenerilor străini. Fără o astfel de cooperare, riscul dominării imaginației și emoțiilor unei părți semnificative a societății de către narațiunile Kremlinului va crește sistematic în lunile următoare.
Proiectul MUGA: „Publicația a fost realizată pe baza monitorizării curente a mediului informațional din Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia, realizată în cadrul proiectului MUGA – modulul II („Investigații digitale și analiza operațiunilor de influență pentru securitatea mediului informațional al societăților din Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia”). Proiectul este implementat de Fundația INFO OPS Polska și DFRLab (Atlantic Council).
Acțiunile sunt finanțate de la bugetul de stat în cadrul concursului Ministrului Afacerilor Externe al Poloniei „Diplomația publică 2024–2025 – dimensiunea europeană și contracararea dezinformării”. Publicația exprimă exclusiv opiniile autorilor și nu poate fi identificată cu poziția oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.”
Vă invităm, de asemenea, să consultați rapoartele: Cercetarea mediilor informaționale din Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia:
- Cercetarea mediului informațional al Armeniei: https://infoops.pl/badanie-srodowiska-informacyjnego-armenii/
- Cercetarea mediului informațional al Moldovei: https://infoops.pl/badanie-srodowiska-informacyjnego-moldawii/
- Cercetarea mediului informațional al Georgiei: https://infoops.pl/badanie-srodowiska-informacyjnego-gruzji/
- Cercetarea mediului informațional al Ucrainei: https://infoops.pl/badanie-srodowiska-informacyjnego-ukrainy/
