15

Najnowsza aktywność

3

Najnowsza aktywność

Frică, haos, dependență – Moldova în războiul narativ al Rusiei

Operațiunile de influență rusești în infosfera Moldovei (august 2025)Luna august 2025 a fost, în spațiul informațional moldovenesc, o perioadă de intensificare a propagandei ruse, concentrată în jurul alegerilor parlamentare iminente. Campaniile de dezinformare ale Kremlinului au avut un caracter integrat – combinând teme politice, identitare, religioase și militare – pentru a crea o imagine coerentă a Moldovei ca stat slab, dependent de Occident și amenințat cu pierderea suveranității. Scopul principal al acestor acțiuni rămâne subminarea legitimității autorităților, slăbirea sprijinului pentru cursul pro-european și consolidarea sentimentelor proruse în societate.
Principalele axe ale propagandei
„România controlează Moldova și plănuiește suprimarea opoziției”
Narațiunile prezintă relațiile Moldovei cu România drept o dependență colonială, acuzând Bucureștiul că urmărește anexarea țării. Imaginea unui „stat marionetă” este menită să amplifice frica de pierderea suveranității și să prezinte opoziția prorusă ca singura forță care apără interesele naționale.
„România și Moldova plănuiesc un atac asupra Transnistriei”
Sursele pro-Kremlin sugerează că Chișinăul – sprijinit de România și Occident – ia în calcul o acțiune militară împotriva regiunii separatiste. Aceste mesaje întăresc percepția Rusiei ca „cetate asediată” care apără pacea, iar Moldova este portretizată drept incapabilă de o politică independentă.
„Sandu și PAS sunt un regim autoritar”
Se continuă linia narativă care o prezintă pe președinta Maia Sandu și partidul PAS ca o structură dictatorială ce controlează justiția, poliția și mass-media. Sunt folosite materiale din proteste și înregistrări manipulate pentru a confirma brutalitatea forțelor de ordine și caracterul represiv al guvernării.
„Guvernarea falsifică alegerile”
Sunt lansate acuzații privind folosirea resurselor statului de către PAS, manipularea comisiilor electorale și discriminarea opoziției. Aceste mesaje pregătesc terenul pentru contestarea rezultatelor alegerilor și subminează încrederea în Comisia Electorală Centrală.
„Moldova își va pierde suveranitatea”
Sărbătorile naționale, precum Ziua Independenței și Ziua Limbii Române, sunt prezentate ca instrumente de campanie ale Maiei Sandu. Narațiunile exploatează emoțiile patriotice și religioase, sugerând că integrarea europeană înseamnă pierderea statalității și subordonarea față de Uniunea Europeană.
„Guvernarea este împotriva tradiției și a bisericii”
Declarațiile preoților, citate de presa prorusă, sunt folosite pentru a construi un conflict între biserică și stat. Reformele liberale și cooperarea cu Occidentul sunt prezentate ca fiind contrare valorilor naționale și religioase.
„Poliția reprimă brutal protestele”
Intervențiile forțelor de ordine împotriva manifestanților sunt prezentate drept dovadă a autoritarismului și a prăbușirii democrației. Astfel este creată imaginea Moldovei ca „regim represiv”, îndepărtat de standardele europene.
„Moldova este în colaps”
Propaganda scoate în evidență creșterea criminalității, șomajul și emigrarea. Criza economică este prezentată ca rezultat al politicilor guvernului și ca dovadă a incapacității Occidentului de a oferi ajutor real.
„UE se amestecă în politica Moldovei”
Vizitele liderilor străini sunt interpretate ca ingerințe în procesul electoral și ca dovadă a dependenței PAS de Bruxelles. În acest context, sancțiunile împotriva liderilor proruşi sunt prezentate drept „persecuții politice inspirate de Occident”.
„Liderul PAS trimite moldovenii la război”
În august a fost răspândit un deepfake cu Igor Grosu, în care acesta ar insulta cetățenii și ar vorbi despre trimiterea moldovenilor pe front. Videoclipul, stilizat ca material al postului Digi24, este un exemplu de nouă generație de manipulări audiovizuale utilizate pentru discreditarea liderilor pro-europeni.
Comentariu analitic
Monitorizarea infosferei moldovenești în luna august confirmă persistența ecosistemului de dezinformare rusesc și capacitatea acestuia de adaptare în perioadele electorale. În comparație cu luna iulie, acțiunile au devenit mai agresive și mai personalizate, vizând lideri politici și folosind tehnologii moderne de manipulare, inclusiv deepfake-uri și teme religioase.
Principalele direcții ale strategiei informaționale rusești împotriva Moldovei pot fi sintetizate în patru obiective operaționale:
delegitimarea procesului electoral și a instituțiilor statului,
exploatarea temelor identitare și religioase pentru polarizarea societății,
consolidarea imaginii Occidentului ca sursă a haosului și „colonizării”,
menținerea în conștiința publică a ideii că doar Rusia poate garanta pacea și stabilitatea.
Campaniile au utilizat simultan mass-media tradițională, rețelele sociale și infrastructura platformelor digitale (TikTok, Telegram, Threads), care în august au devenit principalul câmp de acțiune al propagandei ruse. Dezvăluirea aplicației „Taito” și identificarea celor 910 conturi care răspândeau dezinformare pro-rusă confirmă amploarea eforturilor sistemice de influențare a procesului electoral. Ca reacție, autoritățile moldovene – sprijinite de platformele digitale și partenerii occidentali – au început blocarea conturilor și implementarea procedurilor de verificare, reprezentând unul dintre primele exemple de apărare informațională coordonată în regiune.
Proiectul MUGA – Moldova
Publicația a fost elaborată pe baza monitorizării curente a mediului informațional al Moldovei, realizată în cadrul proiectului MUGA – modulul II („Investigații digitale și analiză a operațiunilor de influență pentru securitatea mediului informațional al societăților din Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia”). Proiectul este implementat de Fundația INFO OPS Polska și DFRLab (Atlantic Council). Activitățile sunt finanțate din bugetul de stat al Republicii Polone în cadrul concursului Ministerului Afacerilor Externe „Diplomația publică 2024–2025 – dimensiunea europeană și combaterea dezinformării”. Publicația exprimă exclusiv opiniile autorilor și nu poate fi asociată cu poziția oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.

Operațiunile de influență rusești în infosfera Moldovei (august 2025)

Luna august 2025 a fost, în spațiul informațional moldovenesc, o perioadă de intensificare a propagandei ruse, concentrată în jurul alegerilor parlamentare iminente. Campaniile de dezinformare ale Kremlinului au avut un caracter integrat – combinând teme politice, identitare, religioase și militare – pentru a crea o imagine coerentă a Moldovei ca stat slab, dependent de Occident și amenințat cu pierderea suveranității. Scopul principal al acestor acțiuni rămâne subminarea legitimității autorităților, slăbirea sprijinului pentru cursul pro-european și consolidarea sentimentelor proruse în societate.

Principalele axe ale propagandei

  1. „România controlează Moldova și plănuiește suprimarea opoziției”
    Narațiunile prezintă relațiile Moldovei cu România drept o dependență colonială, acuzând Bucureștiul că urmărește anexarea țării. Imaginea unui „stat marionetă” este menită să amplifice frica de pierderea suveranității și să prezinte opoziția prorusă ca singura forță care apără interesele naționale.
  2. „România și Moldova plănuiesc un atac asupra Transnistriei”
    Sursele pro-Kremlin sugerează că Chișinăul – sprijinit de România și Occident – ia în calcul o acțiune militară împotriva regiunii separatiste. Aceste mesaje întăresc percepția Rusiei ca „cetate asediată” care apără pacea, iar Moldova este portretizată drept incapabilă de o politică independentă.
  3. „Sandu și PAS sunt un regim autoritar”
    Se continuă linia narativă care o prezintă pe președinta Maia Sandu și partidul PAS ca o structură dictatorială ce controlează justiția, poliția și mass-media. Sunt folosite materiale din proteste și înregistrări manipulate pentru a confirma brutalitatea forțelor de ordine și caracterul represiv al guvernării.
  4. „Guvernarea falsifică alegerile”
    Sunt lansate acuzații privind folosirea resurselor statului de către PAS, manipularea comisiilor electorale și discriminarea opoziției. Aceste mesaje pregătesc terenul pentru contestarea rezultatelor alegerilor și subminează încrederea în Comisia Electorală Centrală.
  5. „Moldova își va pierde suveranitatea”
    Sărbătorile naționale, precum Ziua Independenței și Ziua Limbii Române, sunt prezentate ca instrumente de campanie ale Maiei Sandu. Narațiunile exploatează emoțiile patriotice și religioase, sugerând că integrarea europeană înseamnă pierderea statalității și subordonarea față de Uniunea Europeană.
  6. „Guvernarea este împotriva tradiției și a bisericii”
    Declarațiile preoților, citate de presa prorusă, sunt folosite pentru a construi un conflict între biserică și stat. Reformele liberale și cooperarea cu Occidentul sunt prezentate ca fiind contrare valorilor naționale și religioase.
  7. „Poliția reprimă brutal protestele”
    Intervențiile forțelor de ordine împotriva manifestanților sunt prezentate drept dovadă a autoritarismului și a prăbușirii democrației. Astfel este creată imaginea Moldovei ca „regim represiv”, îndepărtat de standardele europene.
  8. „Moldova este în colaps”
    Propaganda scoate în evidență creșterea criminalității, șomajul și emigrarea. Criza economică este prezentată ca rezultat al politicilor guvernului și ca dovadă a incapacității Occidentului de a oferi ajutor real.
  9. „UE se amestecă în politica Moldovei”
    Vizitele liderilor străini sunt interpretate ca ingerințe în procesul electoral și ca dovadă a dependenței PAS de Bruxelles. În acest context, sancțiunile împotriva liderilor proruşi sunt prezentate drept „persecuții politice inspirate de Occident”.
  10. „Liderul PAS trimite moldovenii la război”
    În august a fost răspândit un deepfake cu Igor Grosu, în care acesta ar insulta cetățenii și ar vorbi despre trimiterea moldovenilor pe front. Videoclipul, stilizat ca material al postului Digi24, este un exemplu de nouă generație de manipulări audiovizuale utilizate pentru discreditarea liderilor pro-europeni.

Comentariu analitic

Monitorizarea infosferei moldovenești în luna august confirmă persistența ecosistemului de dezinformare rusesc și capacitatea acestuia de adaptare în perioadele electorale. În comparație cu luna iulie, acțiunile au devenit mai agresive și mai personalizate, vizând lideri politici și folosind tehnologii moderne de manipulare, inclusiv deepfake-uri și teme religioase.

Principalele direcții ale strategiei informaționale rusești împotriva Moldovei pot fi sintetizate în patru obiective operaționale:

  • delegitimarea procesului electoral și a instituțiilor statului,
  • exploatarea temelor identitare și religioase pentru polarizarea societății,
  • consolidarea imaginii Occidentului ca sursă a haosului și „colonizării”,
  • menținerea în conștiința publică a ideii că doar Rusia poate garanta pacea și stabilitatea.

Campaniile au utilizat simultan mass-media tradițională, rețelele sociale și infrastructura platformelor digitale (TikTok, Telegram, Threads), care în august au devenit principalul câmp de acțiune al propagandei ruse. Dezvăluirea aplicației „Taito” și identificarea celor 910 conturi care răspândeau dezinformare pro-rusă confirmă amploarea eforturilor sistemice de influențare a procesului electoral. Ca reacție, autoritățile moldovene – sprijinite de platformele digitale și partenerii occidentali – au început blocarea conturilor și implementarea procedurilor de verificare, reprezentând unul dintre primele exemple de apărare informațională coordonată în regiune.

Proiectul MUGA – Moldova

Publicația a fost elaborată pe baza monitorizării curente a mediului informațional al Moldovei, realizată în cadrul proiectului MUGA – modulul II („Investigații digitale și analiză a operațiunilor de influență pentru securitatea mediului informațional al societăților din Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia”). Proiectul este implementat de Fundația INFO OPS Polska și DFRLab (Atlantic Council). Activitățile sunt finanțate din bugetul de stat al Republicii Polone în cadrul concursului Ministerului Afacerilor Externe „Diplomația publică 2024–2025 – dimensiunea europeană și combaterea dezinformării”. Publicația exprimă exclusiv opiniile autorilor și nu poate fi asociată cu poziția oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.