Operațiuni rusești de influență în infosfera Moldovei (septembrie 2025)
Luna septembrie 2025 în spațiul informațional al Republicii Moldova a adus un val coordonat de dezinformare rusească, strâns legat de perioada alegerilor parlamentare. Aceste acțiuni au inclus utilizarea tehnologiilor deepfake, atacuri cibernetice și finanțarea unor rețele ilegale de propagandă. Scopul comun al acestor activități a fost subminarea credibilității procesului electoral, delegitimarea Maiei Sandu și a partidului PAS, precum și consolidarea sentimentelor proruse. Narațiunile promovate au combinat demonizarea Occidentului, NATO și Uniunii Europene cu prezentarea Rusiei ca victimă și garant al stabilității.
Axele principale ale propagandei
1. „Sandu sperie cu Rusia pentru bani din UE”
Propagandiștii afirmă că autoritățile demonizează în mod deliberat Moscova pentru a obține fonduri de la Bruxelles. Mesajele sunt însoțite de comentarii privind pierderea sprijinului Uniunii Europene. Prin această narațiune, Kremlinul se poziționează ca parte injust acuzată de Occident.
2. „Interzicerea culturii ruse sub pretextul democrației”
Sunt create istorii despre așa-numita „rusofobie”, care echivalează protejarea spațiului informațional cu persecutarea culturii ruse. Un exemplu este falsul difuzat de mass-media proruse privind presupusa interzicere a unui film sovietic, infirmat oficial de Consiliul Audiovizualului. Această narațiune servește la consolidarea electoratului prorus.
3. „Chișinăul urmărește integrarea Transnistriei în România”
Conflictul armat din 1992 este prezentat ca o reacție justificată a populației locale față de „românizarea” malului drept al Nistrului, iar misiunea de menținere a păcii controlată de Rusia este descrisă drept garant al securității. Scopul este justificarea rolului „protector” al Rusiei și alimentarea fricilor legate de o eventuală unire forțată a regiunii cu România.
4. „Criza demografică este vina guvernului”
Emigrarea și scăderea populației sunt atribuite politicilor actuale, pentru a induce un sentiment de disperare și haos. Termeni precum „haos total” sau „țară în pericol” sunt folosiți pentru a pregăti terenul unei narațiuni privind necesitatea „restabilirii ordinii” – adică a orientării proruse.
5. „Moldova este controlată de Occident”
Pe Telegram a fost distribuit un fals audio prezentat ca o „conversație secretă” între Maia Sandu și președintele României, Nicușor Dan. În înregistrare apar instrucțiuni presupus venite de la președintele Franței, Emmanuel Macron, pentru trimiterea a 20.000 de soldați români și moldoveni în Ucraina după alegeri. Scopul este prezentarea Moldovei drept o colonie periferică a Bruxelles-ului și Washingtonului.
6. „Chișinăul ca al Treilea Reich”
Declarațiile politicienilor proeuropeni sunt comparate cu retorica nazistă pentru a provoca repulsie morală și a delegitima complet actuala guvernare. Este o tehnică clasică de propagandă istorică utilizată împotriva statelor postsovietice.
7. „Sandu cenzurează și pregătește falsificarea alegerilor”
Sunt promovate teze despre închiderea canalelor „incomode” și despre „represiuni polițienești”. Au fost răspândite afirmații despre „alegeri fictive” și despre o „declarație preînregistrată a Maiei Sandu”, menite să submineze încrederea în procesul electoral.
8. „Soros și Occidentul sponsorizează manipulările electorale”
Așa-zisa „anchetă” a lui Donald Trump privind George Soros este folosită pentru a susține un mesaj antiliberal despre „rețele de influență corupte”. Teoriile conspiraționiste vizează și elitele prooccidentale din Moldova, cu scopul de a submina legitimitatea procesului electoral și încrederea în autorități.
9. „Occidentul pregătește ocuparea Moldovei”
Fotografii cu militari francezi – prezentate fals ca fiind realizate la Cimișlia – au fost folosite pentru a „demonstra” că Occidentul și PAS pregătesc o ocupație militară. Ministerul Apărării a dezmințit informația, explicând că persoanele din imagini sunt atașați militari străini aflați într-o vizită oficială de rutină la o unitate din Cahul. Dezinformarea are scopul de a alimenta teama de război.
Comentariu analitic
Monitorizarea spațiului informațional al Moldovei în septembrie confirmă escaladarea semnificativă a operațiunilor de dezinformare rusească. Intensitatea acestora a crescut vizibil înainte și imediat după alegerile parlamentare. Se observă o sincronizare ridicată între mesajele propagandistice și acțiunile din teren – de la atacurile cibernetice asupra infrastructurii electorale și tentativele de perturbare a votării, până la rețelele de agitație finanțate de la Moscova, care recrutau protestatari și încurajau fabricarea incidentelor electorale.
Narațiunile rusești s-au concentrat pe subminarea încrederii în guvernul de la Chișinău și pe delegitimarea procesului democratic. Principalele direcții au fost:
- Instrumentalizarea Moldovei – guvernul este prezentat drept marionetă a UE și NATO, supus intereselor Bruxelles-ului și Washingtonului;
- Demonizarea PAS și a Maiei Sandu – este consolidată imaginea unui regim care persecută opoziția și presa liberă, legitimând partidele proruse drept „alternativă democratică”;
- Exploatarea fricii și a identității – sunt răspândite informații false privind prezența trupelor franceze și americane în Moldova, precum și despre „interzicerea culturii ruse”;
- Teorii conspiraționiste privind manipulările electorale și influența lui Soros – combină mesajul global antiliberal cu contextul local pentru a submina instituțiile statului;
- Răsturnarea rolurilor de agresor și victimă – Rusia este prezentată ca țară „demonizată” de Occident și de Moldova, pentru a relativiza responsabilitatea sa pentru destabilizarea regională.
Întregul cadru narativ construiește imaginea Moldovei ca stat slab, corupt și subjugat Occidentului, în contrast cu Rusia – portretizată drept apărătoare a tradiției, credinței și stabilității. Scopul strategic al campaniei rămâne neschimbat: erodarea încrederii publice în instituțiile statului, subminarea legitimității guvernului și slăbirea sprijinului pentru cursul proeuropean, în favoarea consolidării forțelor proruse interne și din diasporă.
Kremlinul a utilizat întregul spectru de instrumente – de la materiale audio fabricate (așa-zisa conversație Sandu–Dan), până la atacuri cibernetice și acțiuni de destabilizare derulate de rețelele Șor și organizația Evrazia. Interconectarea dezinformării digitale cu operațiunile din lumea reală amplifică impactul influenței ruse și reprezintă o provocare majoră pentru consolidarea rezilienței informaționale.
Proiectul MUGA – Moldova
Publicația a fost elaborată pe baza monitorizării curente a mediului informațional din Republica Moldova, realizată în cadrul proiectului MUGA – modulul II („Investigații digitale și analiza operațiunilor de influență pentru securitatea mediului informațional al societăților din Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia”).
Proiectul este implementat de Fundația INFO OPS Polska și DFRLab (Atlantic Council).
Activitățile sunt finanțate din bugetul de stat al Poloniei în cadrul concursului Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone „Diplomația publică 2024–2025 – dimensiunea europeană și combaterea dezinformării”.
Publicația reflectă exclusiv opiniile autorilor și nu poate fi asociată cu poziția oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.
