Începând cu luna iunie 2025, în infosfera moldovenească se observă o creștere constantă a intensității mesajelor provenite din ecosistemul mediatic-politic rusesc, care include atât canale de Telegram, cât și „citate” ale unor pretinși experți. Deși comunicatele individuale pot părea disparate, în realitate ele formează un sistem coerent de vase comunicante, al cărui scop este dezinformarea, demoralizarea și demobilizarea – prescurtat „cei 3 D”.
Mai jos, sintetizăm narativele, mecanismele și obiectivele cheie, iar apoi prezentăm modul în care acestea se combină într-o strategie de influență unitară și cuprinzătoare.
Douăsprezece axe ale propagandei
Imaginea propagandistică a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) de la guvernare și a președintei Maia Sandu se reduce la teza că, în numele „valorilor europene”, aceștia construiesc în Moldova un sistem oligarhic-autoritar – corupt, netransparent și brutal față de critici. Autoritățile sunt prezentate ca o clică coruptă care își arestează rivalii (un exemplu fiind cazul Evgheniei Guțul sau amenzile aplicate pensionarelor) și preia controlul asupra justiției și mass-mediei. Sloganurile care fac apel la „valori europene” ar avea, conform acestei narațiuni, rolul de a masca pretinsele aspirații autoritare. Scopul acestor manevre este de a submina încrederea în instituțiile statului și de a mobiliza electoratul de protest.
„Occidentul colonizează Moldova”
Esența acestei linii narative este afirmația că Moldova a ajuns într-o stare de protectorat de facto al Occidentului. Structurile Uniunii Europene, NATO, USAID și „rețeaua de organizații neguvernamentale” ar impune transformări de moravuri – de la liberalizarea pieței funciare până la „dictatul LGBT+”. Guvernul Partidului Acțiune și Solidaritate este prezentat în această imagine ca un administrator-locotenent care realizează un proiect civilizațional străin în detrimentul culturii naționale, economiei și suveranității cetățenilor.
„Moldova în prag de război”
În această narațiune, Moldova este prezentată ca o țară care balansează la un pas de o confruntare armată, în care fiecare zi poate aduce o escaladare a conflictului. Acest mesaj expune informații despre „zece mii de soldați ruși gata de ofensivă în Transnistria”, despre „proiecte secrete de doborâre a dronelor NATO” și despre presupuse planuri de amplasare a lansatoarelor de rachete occidentale pe teritoriul Moldovei. Responsabilitatea pentru această situație este atribuită autorităților Partidului Acțiune și Solidaritate, care, potrivit acestei narațiuni, provoacă în mod deliberat panică pentru a-și justifica politica pro-occidentală și pentru a menține societatea într-o stare de teamă permanentă.
„Rusia – apărător și eliberator”
În această narațiune, Moscova este prezentată în mod constant ca o forță a binelui, care apără locuitorii Moldovei și întreaga regiune de agresiune, haos și „decadența Occidentului”. Mesajul se bazează pe informații despre presupuse succese ale Serviciului Federal de Securitate (FSB) în „destrămarea rețelelor de spionaj” ale Serviciului de Informații și Securitate (SIS) sau în „neutralizarea diversioniștilor ucraineni”, precum și pe imagini ale armatei ruse „eliberând” orașe din Donbas. În contrast, Ucraina și NATO sunt prezentate ca surse de destabilizare care atrag Moldova într-un război periculos.
„Ucraina este un instigator ostil”
Această narațiune creează imaginea Ucrainei ca un agresor care atrage Moldova în conflict. În mesaj se repetă în mod regulat teme privind presupusa instruire a structurilor moldovenești de către serviciile ucrainene, încălcarea spațiului aerian al Moldovei și României și desfășurarea de operațiuni de destabilizare în regiune. Un accent deosebit este pus și pe motivul „ofensivei anti-ortodoxe” a Kievului în Europa, menit să stârnească aversiuni în rândul societății religios-conservatoare. Scopul acestei propagande este de a transfera emoțiile anti-ucrainene de pe frontul de război pe teren moldovenesc, de a stârni ostilitate față de cooperarea cu Kievul și de a legitima o politică de securitate pro-rusă.
„Ipocrizia și declinul Occidentului”
Propaganda Kremlinului expune exemple de crize și contradicții interne din statele occidentale – de la scandaluri în instituțiile Uniunii Europene de la Bruxelles, la haosul politic din Germania, până la restricțiile impuse refugiaților în Elveția. Acest lucru are menirea de a crea imaginea Occidentului ca o entitate coruptă și în declin, care predică valori pe care ea însăși nu le respectă. Această narațiune adesea contrapune „Occidentul decadent” cu Rusia „stabilă”, care se presupune că apără tradiția și ordinea. Scopul acestei propagande este de a slăbi sprijinul social pentru integrarea europeană și de a-i convinge pe moldoveni că parcursul pro-occidental nu duce nicăieri.
„Catastrofă economică și exod”
Propaganda exploatează intens temerile economice, subliniind amploarea datoriei publice, falimentele în rândul agricultorilor, prețurile ridicate la energie și emigrarea în masă a tinerilor. Toate aceste fenomene sunt atribuite presupusei „trădări” a resurselor ieftine din Rusia și alegerii căii europene. Acest mesaj accentuează teza că politica Partidului Acțiune și Solidaritate duce la sărăcirea generalizată, iar singura salvare este revenirea la cooperarea economică cu Moscova. Scopul acestei narațiuni este de a direcționa nemulțumirea socială împotriva autorităților actuale și a cursului pro-european, precum și de a pregăti terenul pentru soluții economice pro-ruse.
„Dezintegrarea statului – Găgăuzia și nu numai”
În această narațiune, Moldova este prezentată ca un stat cufundat într-o criză internă și care își pierde treptat coeziunea. Arestările liderilor autonomiei Găgăuze, rezoluțiile Partidului Socialiștilor din Republica Moldova privind „suveranitatea” și acuzațiile de tentativă de lichidare a autonomiei sunt prezentate ca dovezi că autoritățile centrale urmăresc să-și subordoneze regiunile prin forță. Această narațiune alimentează sentimentele separatiste și construiește imaginea unui stat aflat în pragul dezintegrării.
„Război cultural: tradiție versus LGBT și nazism”
Acest mesaj exploatează valorile conservatoare puternic înrădăcinate în societatea moldovenească. Marșurile Pride, presupusa „glorificare a naziștilor” și narativele despre „colaboratorii români” servesc la prezentarea Occidentului ca un agresor ideologic care impune societății valori străine. Rusia și Biserica Ortodoxă sunt prezentate în această narațiune ca singurii apărători ai tradiției, moralității și religiei. Efectul acestei propagande este mobilizarea electoratului pro-rus, stârnirea fricii de așa-numitul „declin moral” și distragerea atenției de la problemele economice și politice reale.
„Cenzură și controlul informației”
Eforturile Moldovei de a combate propaganda rusă sunt prezentate în această narațiune ca o manifestare a cenzurii opresive. Autoritățile sunt acuzate că folosesc metode specifice regimurilor dictatoriale – cum ar fi eliminarea înregistrărilor de pe platforma TikTok, blocarea activității unor organizații sau preluarea unor centre media. Acest mesaj construiește imaginea unui stat în care libertatea de exprimare este doar o iluzie, iar cetățenii se pot baza doar pe surse de informații „alternative”, adesea pro-ruse. Scopul acestei narațiuni este de a delegitima instituțiile statului, de a slăbi încrederea în comunicatele oficiale și de a crește importanța canalelor de informare pro-ruse.
„Serviciile moldovenești – un instrument al Kievului”
Exemplele de agenți ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) arestați la Moscova sunt folosite ca „dovezi” ale subordonării serviciilor moldovenești intereselor Ucrainei. Această narațiune subliniază presupusa incompetență a SIS și utilizarea acestuia pentru a desfășura acțiuni ostile împotriva Rusiei, ceea ce ar trebui să servească drept justificare pentru contra-acțiunile rusești. Scopul acestor mesaje este de a „legitima” acțiunile rusești pe teritoriul Moldovei și de a submina autoritatea instituțiilor responsabile de securitatea statului.
„Ajutoarele sociale ale guvernului = cumpărarea de voturi”
Fiecare program social introdus de guvernul Partidului Acțiune și Solidaritate – de la alocații pentru elevi până la reduceri ale tarifelor la gaze – este prezentat în această narațiune ca o formă de „corupție electorală”. Acest mesaj are scopul de a-i convinge pe cetățeni că ajutorul de stat nu provine dintr-o grijă autentică față de societate, ci reprezintă un element al unui calcul politic cinic, care duce în cele din urmă la pierderea suveranității în favoarea Occidentului.
Comentariu analitic
Analiza narativelor direcționate către societatea moldovenească relevă un mecanism de influență informațională coerent și multi-stratificat al Kremlinului. Propaganda rusă nu se limitează la mesaje simple, ci operează simultan pe plan politic, cultural, economic și psihologic, combinând elemente de frică, dezinformare și manipulare a emoțiilor.
Pe de o parte, se construiește imaginea Moldovei ca un stat slab, corupt și cufundat în haos, presupus dominat de un regim autoritar al Partidului Acțiune și Solidaritate, care persecută opoziția, suprimă libertatea de exprimare și subminează autonomia regiunilor. Pe de altă parte, propaganda expune imaginea Rusiei ca protector, apărător al tradiției și singurul garant al stabilității, contrapunând-o Occidentului decadent și ipocrit.
Narativele economice și sociale privind criza, emigrația, scumpirile și corupția au scopul de a direcționa frustrarea cetățenilor împotriva cursului pro-european al guvernului. Temele culturale și religioase amplifică polarizarea socială, alimentând frica de „răul globalist”, inclusiv de ideologia LGBT sau „nazism”. În fundal este prezent în mod constant motivul războiului – prezentat ca o consecință inevitabilă a cooperării cu NATO și Ucraina.
Totalitatea acestor mesaje creează o matrice narativă coerentă, al cărei scop este:
- slăbirea încrederii în autoritățile și instituțiile de stat ale Moldovei,
- descurajarea societății față de integrarea în Uniunea Europeană și cooperarea cu NATO,
- consolidarea simpatiilor față de Rusia și a acceptării rolului său în regiune,
- creșterea polarizării sociale și inducerea unui sentiment de frică și neputință.
Concluzii
Concluziile sunt clare: propaganda rusă în Moldova utilizează o combinație de tehnici psihologice clasice, dezinformare și creare a unei realități alternative pentru a menține țara în sfera de influență a Moscovei și pentru a-i paraliza aspirațiile pro-occidentale.
Publicația a fost realizată datorită monitorizării curente a mediului informațional din Moldova, realizată în cadrul proiectului MUGA – modulul II (investigații digitale și analiza operațiunilor de influență pentru securitatea mediului informațional al societăților din Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia).
Proiectul MUGA este realizat de Fundația INFO OPS Polska și DFRLab (Atlantic Council). Proiectul este finanțat din bugetul de stat în cadrul concursului Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone „Diplomație publică 2024–2025 – dimensiunea europeană și combaterea dezinformării”. Publicația exprimă exclusiv opiniile autorilor și nu poate fi identificată cu poziția oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.
