Cel mai recent studiu MUGA, realizat de Fundația INFO OPS Plskai DFRLab în spațiul informațional al Republicii Moldova, documentează în detaliu impactul acțiunilor de dezinformare și propagandă rusești.
Studiul acoperă perioada septembrie – decembrie 2024. Analizează modul în care manipulările informaționale (FIMI) destabilizează societățile, amplifică diviziunile politice și subminează securitatea Republicii Moldova. Rezultatele sale scot la iveală amploarea războaielor informaționale contemporane și efectele lor pe termen lung.
Republica Moldova se află într-un moment crucial al istoriei sale moderne. Alegerile prezidențiale, care au avut loc pe 20 octombrie, au exercitat o influență decisivă asupra dezvoltării ulterioare a acestui stat mic, dar strategic important din Europa de Est. Moldovenii au decis nu doar alegerea noului președinte, ci și direcția în care va merge țara lor: continuarea drumului integrării cu Uniunea Europeană sau rămânerea sub influența puternică a Rusiei. Președinta de atunci, Maia Sandu, a susținut ferm cursul proeuropean, care a adus Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE, iar obiectivul său era înscrierea acestei direcții strategice în Constituție.
Cu toate acestea, procesul democratic s-a confruntat cu numeroase obstacole. Rusia, care de ani de zile încearcă să-și mențină sfera de influență în regiune, și-a intensificat acțiunile de destabilizare pentru a perturba traiectoria proeuropeană a Republicii Moldova. Kremlinul, folosind instrumente de război hibrid, cum ar fi dezinformarea, atacurile cibernetice, manipulările opiniei publice și finanțarea candidaților proruși, a încercat să submineze procesul electoral și să slăbească democrația moldovenească. Rezultatele acestor alegeri au avut consecințe de anvergură atât pentru viitorul țării, cât și pentru stabilitatea întregii regiuni.
Intensificarea ingerințelor rusești în alegeri
În perioada premergătoare alegerilor s-a observat o intensificare a tentativelor rusești de a perturba procesul electoral. Autoritățile Republicii Moldova au detectat acțiuni care vizau subminarea caracterului democratic al alegerilor și slăbirea încrederii în instituțiile statului. Un exemplu a fost operațiunea de cumpărare a voturilor la scară largă, organizată de oligarhul prorus Ilan Șor, aflat în Rusia. Poliția moldovenească a dezvăluit că se plănuia mituirea a cel puțin 130.000 de cetățeni, alocând pentru acest scop aproximativ 15 milioane de dolari.
Șor, care a jucat un rol cheie în tentativele de destabilizare a țării, a fost condamnat în lipsă pentru fraude financiare și spălare de bani. Legăturile sale cu serviciile de informații rusești și structurile politice proruși au fost documentate pe larg.
Campanii de destabilizare și acțiuni hibride
Rusia a sprijinit activ instruirea activiștilor proruși, care au avut loc, printre altele, în Serbia, Bosnia și pe teritoriul Rusiei. Aceste instruiri includeau pregătirea participanților pentru organizarea de revolte, ciocniri cu poliția și tentative de lovituri de stat. Aceste acțiuni au fost finanțate prin rețele legate de Ilan Șor.
Mass-media rusești și platformele de socializare au devenit instrumente de răspândire a dezinformării, al cărei scop era generarea de tensiuni sociale. Au fost diseminate narațiuni false menite să incite frica față de integrarea Republicii Moldova cu UE, sugerând, printre altele, că aceasta va aduce crize economice și sociale.
Dezvăluirea mecanismelor de destabilizare
Autoritățile Republicii Moldova, cu sprijinul partenerilor internaționali, au desfășurat operațiuni de demascare a acțiunilor de destabilizare. Au fost efectuate numeroase percheziții și rețineri, care au demonstrat că Rusia a utilizat rețele de boți și documente false pentru a manipula opinia publică.
Viitorul Republicii Moldova
În fața amenințării crescânde a ingerinței din partea Rusiei, alegerile din 2024 au fost cruciale pentru determinarea viitorului Republicii Moldova. Sprijinul din partea Occidentului, inclusiv sancțiunile împotriva oligarhilor și sprijinul financiar pentru guvernul proeuropean, a avut o importanță decisivă pentru protejarea democrației și suveranității statului.
Comunitatea internațională a trebuit să se alăture forțelor care aspiră la integrarea cu UE, pentru a asigura Republicii Moldova stabilitate și dezvoltare democratică. În contextul intensificării acțiunilor Kremlinului, rezultatul alegerilor a devenit un punct de cotitură, care ar putea decide direcția în care se va îndrepta țara în anii următori.
Analiza operațiunilor informaționale rusești indică caracterul lor complex și multidimensional. Kremlinul utilizează propaganda ca instrument pentru atingerea obiectivelor strategice politice, militare și economice. În fața escaladării agresiunii informaționale rusești împotriva Republicii Moldova, este necesară monitorizarea și contracararea continuă a dezinformării, atât la nivel național, cât și internațional. Protejarea spațiului informațional rămâne un element cheie în lupta pentru stabilitate și securitate globală.
Mai multe informații veți găsi în raportul nostru, a cărui publicare va avea loc pe 31 decembrie 2024. Vă invităm să-l consultați!
Proiectul este finanțat din bugetul de stat în cadrul concursului Ministrului Afacerilor Externe al Republicii Polone „Diplomația publică 2024-2025 – dimensiunea europeană și contracararea dezinformării”.
Publicația exprimă exclusiv opiniile autorului și nu poate fi asimilată cu poziția oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.
